Reabilitarea Cetății Aradului. Analiză, Strategie, Etapizare(II)

cetatea-aradului-proiect-reabilitare-amalia-ignuta-2
A doua parte din proiectul Amaliei Ignuța privind posibilitățile de reabilitare ale Cetații Aradului.

©Autor – Amalia Ignuța

Citeste prima parte a articolului aici.

Context

S p a ț i u l  v e r d e

Cele 200 de ha ale peninsulei sunt acoperite în proporție de aproape 100% de spațiu verde. Pe deoparte ne referim la malul stâng al Mureșului – cu Ștrandul și cealaltă fâșie nevalorificată – dar și la întreaga suprafață acoperită de ansamblul fortăreței. Aceasta are un sistem constructiv din ziduri groase de cărămidă și este acoperită cu valuri de pământ care, la început, având în vedere profilul lor, au folosit defensivei armatei ce ar fi trebuit să apere cetatea. Pe aceste valuri de pământ s-a dezvoltat, de-a lungul timpului un adevărat ecosistem care adăpostește faună și floră locale, generând astfel un adevărat parc natural. Nu exagerăm când afirmăm că cel mai mare potențial al cetății se află în chiar acest caracter ‘verde’. Ea nu se remarcă printr-o siluetă distinctivă de la distanță, precum celelalte cetăți învecinate [Alba Carolina, Petrovaradin], ci este poziționată în așa fel încât să fie greu de depistat într-un peisaj de câmpie. Cetatea Aradului nu a fost gândită în jurul unui centru construit, ci înafara lui…ca o alternativă în caz de pericol.

P e r s p e c t i v e

Întregul ansamblu de fortificație este amplasat și construit astfel încât să răspundă necesității defensive într-un context de câmpie. În consecință, cetatea nu este percepută ca o siluetă perceptibilă în cadrul urban. Ea poate fi întrezărită din puncte înalte precum podul Timișorii, acoperișuri de clădiri, faleza Mureșului. Turnurile Mănăstirii Franciscane sunt singurele siluete, reperabile din anumite puncte din oraș, care [încă] mai anunță amplasamentul
cetății. În schimb, poziționarea cetății la o oarecare distanță față de fondul construit, degajarea spațială pe care o conferă râul Mureș și accesul deasupra curtinelor,, bastioanelor și lunetelor, conferă un mediu propice pentru comtemplarea siluetei orașului și a a numitor obiective istorice din țesutul lui. Vegetația nu participă la obturarea percepției vizuale asupra profilului cetății ci mai degrabă oferă o atmosferă pitorească ansamblului. Simple toaletări și sistematizări ale acesteia sunt suficiente pentru a deschide conuri de perspectivă.

F u n c ț i u n i

În urma analizei situației existente a răspândirii funcțiunilor pe suprafața învecinată cetății ajungem la concluzia că majoritatea acestora sunt concentrate în centrul orașului și de-a lungul marilor artere de circulație. De la instituții de învățământ la spitale și administrație, toate au un loc bine stabilit, într-una dintre clădirile istorice ale orașului sau în clădiri special construite pentru ele. Ar fi un scenariu nefericit să încercăm a le îngrămădi pe toate în spatele zidurilor cetății… nu numai datorită faptului că am devaliza centrul istoric lipsindu-l de oameni ci și pentru că o clădire ce adăpostește o instituție crează în jurul ei istorie, memorie a locului și devine un pol de atracție greu de egalat în cazul unei strămutări. Astfel apare întrebarea principală la care acest proiect încearcă să dea o soluție. Ce funcțiune poate adăposti Cetatea Aradului? … Sau ce funcțiuni? Dar această întrebare poate naște polemici uneori neargumentate, de aceea avem nevoie să descoperim CUM își găsesc funcțiunile adăpost în zidurile cetății… sau printre ele.

E t a p a 1

Puncte cheie în abordarea intervențiilor
– Spațiul verde existent, dezvoltat pe suprafața cetății -> cel mai probabil, punctul forte a acestui ansamblu, destinat unui Parc Tematic – pasarele conectoare, trasee, perspective, platouri, crânguri, zone de interacțiune, de recrreație sau ce găzduiesc evenimente
– Nodurile de circulație verticală:

  • Turnurile din zona de inflexiune a Curtinelor [în același timp zona de început a parcursului Curte-Bastion-Lunete-Exterior]
  • Bazele fiecăui element ce formează ansamblul [Contra-gardă, Lunetă, Bastion, Cavalier]
  • Turnurile Retiradelor
  • Circulațiile orizontale rezultate în funcție de poziționarea și relaționarea elementelor componente ale ansamblului
  • Poziționarea pe râul Mureș – în mijlocul geometric al orașului
  • Mănăstirea Franciscană
  • Tipologia spațială a încăperilor
E t a p a 2

Cea de-a doua etapă are, de asemenea, 3 faze succesive, concomitente cu continuarea reabilitării clădirilor din incinta cetății: Mănăstirea Franciscană și cele două cazărmi.
Această etapă încheie primul cerc exterior, epiderma [bastioanele și lunetele], generând în același timp, prin curte, o rețea de circulații mai complexă decât în faza anterioară.
Polul D preia funcțiunea de îngrijire socială, polul E va avea o caracteristică locală iar polul F va adăposti sănătatea.

E t a p a 3

În faza finală lucrările de abilitare se vor axa atât pe spațiile interioare cutinelor cetății, pe suprafața înverzită de deasupra lor cât și pe suprafața incintei cetății. Activitățile din cadrul spațiilor prezentate în planșa de funcțtiuni, vor completa facilitățile deja existente, conferind cetății statutul de comunitate prin inserții de 4 tipuri de locuire, noduri de servicii, transport alternativ, spații pentru agricultură urbană, sănătate, producție, administrație și cultură.

  • Intervenții asupra vegetației – se va lua în considerare contextul existent iar inserțiile nu vor fi invazive | spațiile largi, care se pretează exploatării, vor căpăta funcțiunea de spații destinate agriculturii urbane
  • Inserții de arhitectură contemporană – datorită caracteristicii acestei cetății intervențiile vor fi minimale, reversibile, de dimensiuni temperate, semiîngropate – în cazul locuirii sau funcțiunilor publice | pasarele conectoare reversibile – între corpurile ce alcătuiesc sistemul defensiv, la nivelul suprafeței înverzite de deasupra bastioanelor, curtinelor și lunetelor.
  • Transportul în cetate – pietonalul, pistele de bicicletă și automobilele pe energie regenerabilă vor fi predominante. Accesul auto se va putea face până la nivelul celor două porți, unde sunt poziționate stații de biciclete. Aprovizionarea și accesul auto al locuitorilor este asigurat prin parcări subterane în zone în care acestea se pot realiza.

©Autor – Amalia Ignuța

”Extras din Lucrarea de diplomă din cadrul Facultății de Arhitectură Timișoara, 2011, << Reabilitarea Cetății Aradului >>, elaborat de către arhitect Amalia Ignuța”

Mulțumim pe această cale domnișoarei Amalia Ignuța pentru sprijinul acordat în publicarea acestui material.

P.S.: Înscrie-te la newsletterul nostru pentru a primi pe mail continuarea acestui proiect precum și alte informări referitoare la situația Cetații Aradului și a demersurilor noastre.

Leave a Reply